După verbul a iubi, a ajuta este cel mai frumos verb din lume. Despre frumusețea acestui verb pot spune oamenii care au primit și primesc un ajutor zilnic de la voluntarii cantinei sociale mobile „Aproape de Aproapele”, un serviciu destinat asigurării alimentației oamenilor nevoiași.
Zilele Nataliei M. la cei 81 de ani și ale fiului său, Vladimir, de 57 ani, sunt mai însorite datorită voluntarilor de la „Diaconia”, care le bat zilnic la ușă. Voluntarii nu vin niciodată cu mâna goală, ei le aduc un prânz cald și bunăvoință.
Deşi e firesc ca fiii să aibă grijă de părinţii săi, de doi ani Natalia M., chiar dacă are o vârstă înaintată şi a suferit anterior o operaţie complicată, îşi îngrijeşte feciorul care este paralizat pe jumătate și nu se mișcă aproape deloc. Acesta a avut un atac cerebrovascular în urma căruia a devenit invalid de gradul I. Însă problemele nu au contenit aici. Soția lui a hotărât să divorțeze, iar odată cu acest lucru s-au rupt toate relațiile cu familia: „Trăim, ce să facem? Moartea nu mai vine să ne ia, dar dacă mor eu prima, nu știu ce va face feciorul, mă apucă fiorii cînd mă gîndesc… ”, spune beneficiara.
Totuși, Natalia M. nu disperă și încearcă să nu-și mai preocupe gândurile cu probleme. Beneficiara spune că preferă să se plimbe cu ,,nenea Vanea”, așa numeşte ea bastonul ei care i-a devenit sprijin și prieten. Ea și-a găsit și o îndeletnicire pe potrivă, împletește. Se mângâie cu gândul că va tricota un pulover călduros pentru fecior.
Vladimir, deși vorbește greu, totuși, își găsește puteri să mulțumească voluntarilor pentru prânzul cald și ,,pentru pâinea noastră cea de toate zilele”. Mama lui spune că a făcut mult bine în tinerețe, iar acum binele i se întoarce prin acești oameni buni la suflet care nu te lasă la greu, chiar dacă nici lor nu le este ușor. „Faceți bine ca să ajungeți bine. De sărbători ne-am simțit niște copii, acești oameni ne-au adus dulciuri și mandarine, fiul meu le-a mâncat pe toate. Să vă păzească Domul pentru că ajutați niște bătrâni! ”, spune femeia.
Natalia M. și fiul său Vladimir sunt doi dintre beneficiarii Cantinei sociale mobile „Aproape de Aproapele”, prin intermediul căruia, zilnic, oamenii nevoiași au parte de un prânz cald. Astfel, de luni până vineri, o echipă de voluntari cu ajutorul unui microbus special amenajat asigură cu hrană la domiciliu beneficiarii care nu se pot deplasa. Pentru voluntari o zi nu poate fi perfectă până nu vor hrăni un flămând.
Marco Povero, coordonator de proiect: „Vom continua să oferim ajutor atâta timp, cât va fi nevoie de el. Produsele utilizate pentru prepararea hranei provin din donațiile private, inclusiv cele 7 tone de alimente acumulate în campania de Paști „Masa Bucuriei” 2013. Sperăm că şi în cadrul campaniei din acest an vom reuşi să colectăm suficiente produse alimentare pentru a susţine persoanele nevoiaşe.”
E frumos să vezi copiii trăind într-o relaţie bună cu părinţii lor, frumos atât timp cât sunt sănătoşi. Şi totuşi, pe lângă familie, trebuie să avem în jur și oameni buni, or bunătatea este o limbă pe care toţi o pot vorbi şi o pot înţelege.
